Tăierile ilegale de păduri de pe teritoriul României fac parte din categoria problemelor grave cu care țara se confruntă la nivel național. Pădurea este un activ extrem de important pentru România, reprezentând aurul verde al țării. Deși întreaga țară se mândrește cu acest lucru, relieful extrem de binevoitor cu Românii fiind învățat încă de pe băncile școlii, există o permisibilitate crescută la tăierile ilegale. Defrișările afectează nu doar ecosistemul de pe acea suprafață, ci și calitatea vieții oamenilor, prin inhalarea unui aer mai puțin curat, ducând chiar și la destabilizări ale solului în anumite zone.

Pentru a se putea minimiza sau chiar opri acest fenomen al tăierilor ilegale care a luat o amploare colosală, este necesar să se ia măsuri stricte, clare și concrete, atât legale cât și sociale.

Brandul turistic de țară, sigla cu care România se mândrește în ultimii ani este Frunza Verde, iar sloganul este ”Grădina Carpaților”. Dar pentru a respecta acest brand, nu ar trebui să ne întrebăm în primul rând ce este de făcut în direcția opririi tăierilor ilegale, a prezervării arealului care ne-a fost dat?

 

Hărțile de risc cu privire la prevalența tăierilor ilegale de păduri

Ministerul Mediului a început să ia măsuri în această direcție, în urma constatării amplorii fenomenului, dar mai ales ca urmare a specificațiilor și cerințelor Regulamentului UE 995/2010. Acest Regulament stabilește atribuțiile de control asupra operatorilor din partea autorității competente.

În anul 2014, Ministerul Mediului a încheiat o colaborare cu Asociația WWF Programul Dunăre Carpați România, prin care asociația își asuma realizarea Ghidului de Bune Practici pentru Operatorii Naționali în vederea implementării corespunzătoare a Regulamentului, dar și realizarea hărților cu zonele de risc de tăieri ilegale.

Conform Metodologiei de lucru pentru întocmirea hărților de risc privind recoltările ilegale de lemn la nivel național, realizarea acestora a fost efectuată în 5 etape:

”a) Stabilirea criteriilor și a pragurilor

b) Centralizarea datelor raportate de CRSC în teritoriu

c) Constituirea unui prim draft al hărții zonelor de risc

d) Consultarea factorilor interesați relevanti.

e) Elaborarea formei finale a hărții.”

În cadrul criteriilor au fost stabiliți o serie de Indicatori, cum ar fi volumul de lemn exploatat ilegal raportat la volumul recoltat în mod legal (40 puncte), suprafața și răspândirea fondului forestier neadministrat (50 puncte), numărul sancțiunilor la nivel de Ocol Silvic (10 puncte), numărul sancțiunilor aplicate personalului silvic (10 puncte). Acești inidicatori au fost urmăriți pe perioada 2013 – 2014, după care s-au atribuit două nivele de risc, semnalate cu roșu și cu galben.

Nivelul de risc semnificativ (roșu) se aplică pentru suprafețele cu punctaj mai mare de 50 puncte, iar nivelul de risc scăzut (galben) se aplică pentru suprafețele cu punctaj situat între 30 – 40 puncte.

Această hartă de risc este necesară pentru a stabili care dintre zone necesită o abordare verificatorie mult mai bine aprofundată și care sunt cele mai puțin afectate de tăierile ilegale. Conform rezultatelor obținute, Județele Dâmbovița, Argeș, Mehedinți, Olt și Bacău au înregistrat un procent de peste 50%, ceea ce le-a încadrat în categoria nivelului de risc semnificativ (roșu). Pe primul loc se află Județul Dâmbovița, localitatea Ploiești, care a înregistrat un procent de 72%, cel mai mare din întreaga țară. La capătul opus se află Județele Sibiu, Vâlcea, Arad, Brăila, Teleorman, Hunedoara, Sălaj, Constanța, care au înregistrat un procent de risc sub 10%.

Conform documentelor de lucru ale Ministerului Mediului, în urma realizării hărților de risc s-a concluzionat că această catalogare nu poate să fie contestată, tocmai pentru că modul de realizare a fost discutat și aprobat atât de către Ministerul Mediului, cât și de organismele direct implicate și interesate de prezervarea pădurilor naționale.

Mai mult, această hartă va suporta actualizări anuale, ceea ce înseamnă că se poate avea o imagine clară asupra zonelor care și-au scăzut sau crescut nivelul de tăieri ilegale de masă lemnoasă.